Durere,atît de multă durere,vreau să ştie fiecare ce simt acum,să mă vorbească în toate colţurile lumii,oricum nu îmi pasă de cei care mă înconjoară.Am rupt o bucată din mine,aşa cum se rupe pruncul la naştere,acea parte din mine care era atît de simplu şi uşor de înţeles,în comparaţie cu nebunia mea interioară,era iubirea.Era acea parte care mă ruga să deschid uşa,era ceea în ce am vrut să cred din răsputeri,era ceea ce consideram că poate fi scăparea mea,... din hăul disperării,am fost fericită,şi am mulţumit infinite ori iubirii mele în mesajele mele nenumarate de „adio”...

    Nu mai am nevoie de nimic,această dulce apropiere care te face să crezi,că oamenii sînt reali,şi lor le pasă,şi ei vor să privească în tine şi să afle acolo ceea ce tu nu mai eşti în stare să gaseşti...Aceste clipe amintirea cărora îmi sfîşie venele la propriu... mă doare tot pietul,... sînt bolnavă,...am luptat ca o nebună,am sperat ca o naivă,am văzut ceea ce am vrut să văd în oameni.Nu poate exista în natură cineva care să trăiască în pielea ta şi tu în pielea lui,e doar o iluzie a gîndirii noastre.Nu există nici o exteriorizare a sufletului,nici o contopire sublimă,nimic,...

     Iarăşi această noapte în care fug,şi acest întuneric care m-a cuprinde în pragul fericirii mele,aceste cladiri infiorător de pustii,de parcă sînt ultimul om de pe pămînt,....e doar ceea ce sînt,nimeni nu va fi în stare vreodată să consume atîta nebunie cîtă e în mine,o ştiu... dar eu o să îmi închid păsarile din mine în colivie şi voi fi ceea ce vor alţii să mă vadă,ca să pot găsi un suflet pe care să îl fac fericit,...şi voi depune toată sîrguinţa,ca la cladirea unui castel,voi construi cu consecvenţă un castel,pentru fericirea noastră..şi copii mei vor avea tot ce nu am avut eu...

     Confesiune completă,draga mea pagină de net,şi dragul meu cititor care urmăreşti atent firul intrigant al aberaţiei mele,sînt fericită că măcar tu eşti interesat să ştii asta,caci dacă nu ai fi fost nu ai fi intrat pe această pagină,urmareşte cu atenţie firul nebuniei mele şi descoase interpretarea actualului credo pe care aş vrea să mi-l formulez:”Iubirea,nu distruge...”